Hai Liberalii !

Cand am plecat de-acasa pe 21 decembrie, nu stiam cand ma voi intoarce. Au trecut douazeci de ani si n-am mai gasit calea inapoi. M-am pierdut printre umbre stinghere a caror existenta depinde inca de lumina felinarelor prafuite, fara de care iluzia optica ar fi imposibila. De multe ori in viata , cand ai impresia ca scapi de dracul , dai de unul la fel de nemernic cu o figura mai usor vandabila. Un fel de perestroika care vorbeste engleza la fel de bine ca Basescu.
Am trait totusi momente importante, un fel de "history in making", care cantaresc mai mult decat 7 vieti traite in incubatorul comunal.
12 ianuarie 1990, o licarire de speranta stinsa la timp de emanatiile unui curent de opinie stricat. 28 ianuarie 90, o zi care si-a pus amprenta pe continuitatea existentei mele. Atunci am invatat ce inseamna principii si rolul lor in metabolismul moral al individului, o caracteristica fara de care risti sa functionezi in doi timpi, ca un motor de drujba.
Corneliu Coposu, ramas atunci singur in calea lupilor, in timp ce liberalul Campeanu si social democratul Cunescu paraseau cu coada intre picioare sediul guvernului, a refuzat sa-si negocieze principiile, obtinand intrarea opozitiei in CPUN.Un balon de oxigen intr-o democratie sufocata de reminiscentele comunistoide.
A fost ”demascat” si evacuat in forta de Petre Roman, convertit de curand din ratiuni neinspirate, la liberalism .
In timp ce nepotii eroilor neamului militau pentru drepturile homosexualilor prin Piata Universitatii, eu imi riscam tineretile protejandu-l pe Ion Ratiu in isteria prezidentiala , sperand ca Marian Munteanu vinde altceva decat hapurile lui Virgil Magureanu.

Trecusera ani de la „Duminica Orbului” , Seniorul Coposu, decent si discret, se aseza in dreapta Domnului, obosit parca sa mai lupte cu nalucile unui sistem putrezit, privea de undeva de sus liderii taranisti care in loc de rugaciuni , negociau altceva decat principii , inghesuindu-se langa catafalc de fiecare data cand televiziunile transmiteau in direct.
Testamentul si mostenirea lasata de presedintele moral al Romaniei se materializau: Victor Ciorbea castiga la scor Primaria Bucurestiului iar taranistii intindeau o mana liberalilor care riscau sa piarda trenul primei guvernari democratice. Intr-o zi de noiembrie odata cu victoria CDR si a deceptiei Constantinescu.Omul pentru care am transpirat intens in campania prezidentiala si la care am avut mai multe pretentii decat a oferit. Mai ales dupa intrevederea de la New York, la doi ani dupa alegeri, cand i-au trebuit cateva zeci de secunde sa ma recunoasca. Am preferat intodeauna sa las infometatii sa se infrupte din vanatul meu.Eu am ramas cu fructele padurii, mult mai sanatoase si bogate in antioxidanti decat jamboanele.

Taranistii s-au dus, cangrenati din interior de Radu Vasile si echipa de parazitare implantata in jurul lui Ion Diaconescu, decapitarea lui Ciorbea si a lui Valerian Stan, odata cu ei eliminand si oxigenul din plamanii PNTCD. Un rol important l-au jucat si partenerii de coalitie, incepand cu liberalii lui Stoica si terminal cu blasfemia umana , Traian Basescu, care din ratiuni irationale, s-ar mai juca un mandat cu destinele celor pe care i-a obligat sa traisaca bine in ultimul cincinal.
Considerandu-ma un om de dreapta , in lipsa alternativei crestin-democrate , mi-am agatat sperantele de PNL ul D-lui Tariceanu. Implicat activ incepand cu alegerile locale de anul trecut, am inceput sa descifrez pina la cel mai mic detaliu situatia din teren. Concluziile la care ajungeam de la o zi la alta erau parca decupate dintr-un scenariu pe care-l mai citisem cu ani in urma: „implanturile artificiale” lucrau intens, sabotand din interior. Primul personaj cazut in plasa a fost Bogdan Olteanu, un individ inteligent, agil si bine informat. Si-a croit cu grija traseul in partid ocupand pozitii strategice , reusind in final performanta de a-l bloca pe Tariceanu intr-un cerc vicios controlat de El si „asociatii”, plantati in pozitii decizionale. Astfel incat si-a putut stoca in timp informatii "clasificate" , un instrument perfect pentru santaj.Mostenind aceste calitati pe line materna , Bogdan Olteanu s-a lasat condus de princpiul „Informatia te face puternic” devenind o forta intangibila in partidul liberal. Un lider din umbra, chiar daca in public nu-si afiseaza decat calitatea de simplu membru. Si-a infipt tentaculele adanc in Tariceanu , lasandu-l in imposibilitatea de a mai reactiona fara acordul „centrului de comanda”.

In perioada localelor din 2008 s-a remarcat, in calitate de manager de campanie PNL, sabotand sub toleranta tacita a lui Calin Popescu Tariceanu , campania lui Ludovic Orban , a pariat in culise pe contracandidatul lui Andrei Chiliman la Secorul 1. Dar nu a precupetit niciun efort in a-si ataca propriul partid , cand interesul si secretul performantei in propria campanie electorala ,e cerut sange si demagogie la pret de dumping. Traducand in limbaj modern driblingurile tanarului liberal se pot obtine piese dintr-un Puzzle , care asezate in ordinea fireasca ,se transforma intr-o copie fidela a capodoperei politice, Radu Vasile(azi membru marcat al PDL).
Epilogul performantelor lui Bogdan Olteanu se va consuma maine in Congresul Extraordinar PNL, angrenand prin simpatie pozitia actualului lider .
Indiferent de rezultatul votului, liberalii vor demonstra ca Romania a depasit perioada canibalismului politic implementat cu succes de Traian Basescu . Cele doua tabere care pina azi s-au aflat in competitie, il vor aplauda pe invingator , vor multumi invinsului pentru serviciile aduse PNL si se vor incolona , asa cum e normal si civilizat, in spatele Presedintelui ales.
Din acel moment , toata forta si substanta PNL trebuie sa urgenteze coagularea tuturor fortelor dreptei, pentru ocuparea culoarului firesc in politica romaneasca.
PNL si PNTCD, alaturi de toti cei care simt de dreapta trebuie sa redevina alternativa reala la travestiul politic practicat cu nonsalanta de actuala putere in frunte cu Traian Basescu.
In functie de rezultatul votului de maine 20 martie, voi ingropa sau nu securea razboiului pe care personal i l-am declarat lui Bogdan Olteanu . In speranta ca-mi voi putea recupera cativa prieteni rataciti in tranzitie, urez succes ambilor competitori.